Psihologie Clasa 10 Manual-Books Pdf

Psihologie Clasa 10 Manual
19 Nov 2019 | 204 views | 0 downloads | 11 Pages | 5.40 MB

Share Pdf : Psihologie Clasa 10 Manual

Download and Preview : Psihologie Clasa 10 Manual


Report CopyRight/DMCA Form For : Psihologie Clasa 10 Manual



Transcription

TA T A Sg MATERII,pARTEA 1 X C U r t rE S XLr PSIHOLOGIEI l3. I Obiectul psihologiei 4, II Metodologia gi metodele psihologiei 5. III Schifi, a evolu iei istorice a psihologiei i 8. IV Ramurile psihologiei I ll, V Psihologia qi domeniile invecinate I ll. VI Importanfa studierii psihologiei generale 12,PARTEA a F t CeSE FUNC F I PSKXICE 13.
I Procese cognitive concret senzoriale I 14, A Senzatia I 14. i Specificul psiho fiziologic al senzaliilor I 14. 2 Clasificarea senzaliilor 15, B Perceplia I 17, 1 Specificul percepliei 17. 2 artictlaritdlile percepfiei 1 8, 3 Observalia qi iluziile perceptive I 20. C Reprezentarea I 21, l Specificul reprezentdrii I 21. 2 Caracteristicile reprez entdrii I 22, 3 Tipuri de reprezentdri I 23.
II Cunoaqterea logic abstracttzatil I 25, A Gdndrea 125. 1 Caracteristici ale gdndirii I 25, 2 Operaliile fundamentale ab girndtrii I 27. 3 Conceptuahzarea informaliilor formarea noliunilor 29. 4 inlelegerea I 32, 5 Rezolvarea problemelor I 33. B Limbajul 36, 1 Comunicarea uman6 Raportul limbajului cu alte procese qi. funclii psihice 36, 2 Feed back ul comunicalional 38.
3 Formele limbajului 39, 4 Funcliile limbajului 40. III Fenomenal atenfiei I 42, 1 Specificulater iei I 42. 2 Formele atenliei I 43, 3 Posibilitatea specializdriiaterfiiei 44. 4 Somnul gi formele sale I 45, IV Memoria 46, 1 Specificul funcliei mnezice I 46. 2 Formele memoriei 46, 3 Procesele memoriei 48, 4 Condilii ale optimiz rii funcfiei mnezice I 50.
V Imaginafia 52, 1 Conceptul de imaginalie I 52, 2 Formele imaginaliei 53. VI Motiva ia I 55, 1 Noliunea de motivalie I 55, 2 Structuri motivalionale I 56. 3 Formele motivaliei 59, 4 Optimum motivalional 60. VII Afectivitatea I 6l, 1 Specific psihologic 61, 2 Trdsdturi car acter istice I 63. 3 Niveluri gi forme ale vielii afective I 65, VIII Activitatea voluntaril I 68.
1 Noliunea de activitate I 68, 2 Noliunea de Yolr 9d 170. 3 Etapele actului voluntar 70, IX Deprinderile I 7l. 1 Conceptul de deprindere I 71, 2 Etape ale formdrii deprinderilor 73. 3 No iunile de pricepere qi obignuintd I 74, 1AK XIA x 3 a PERSOF A Y T il S. I Etape ale dezvoltlrii personalitittii I 76, Caracterizarea general a vdrstelor I 7 6.
1 Copilnria 76, 2 Pubertatea Adolescen a Ttneretea I 79. 3 Maturitatea 179, 4 Bltrinefea 79, II Conceptul de personalitate 81. l Definilie gi caracteristici 81, 2 Descriaea gi explicarea personalit ii de pe pozilii teoretice diferite 82. YI Normalitate qi anormalitate psihosociall l3l, l Ceeste anormal l3l. 2 Noliuni elementare despre grry 132, 3 Normele sociale sau regulile jocului 133.
4 Conformismul 134, 5 Devianfd anormalitate gi boal psihicl 135. PARTEAa 5 a PSIH LOGXE gI PAR PSIHOL IE 1 t3 , 1 Studiul fenomenelor psihice paranormale 138. 2 Experienle psihologice neobiqnuite I 140, 3 Fapte reale sau trucuri iluzioniste qi fraude 141. 4 Parapsihologia qtiinf sau pseudoqti rrrlil I l4Z. III Temperamentul 90, IV Caracteral I 92, V Aptitudinile I 94. 1 Defini ie qi caracterizare gercralL I 94, 2 Contribulia ereditdlii qi a mediului la formarea qi dezvoltarea.
aptitudinilor 96, 3 Clasificarea aptitudinilor I 97. 4 Inteligenla ca aptitudine generald 98, VI Creativit ea I l0l. 1 Conceptul de creativitate I 101, 2 Niveluri ale creativit fii 101. 3 Personalitatea creatoare I 102, 4 Procesul creativ I 104. 5 Dezvoltarea creativititii 105,PARTEA 4 a I E I I TE PS IOLSCIE SOCIALA I TO .
I Relafiile interpersonale 108, 1 Atraclia interpersonah 108. 2 Relaliile interpersonale apropiate 109, 3 Prietenia 110. 4 Dragostea 111, 5 Singurdtateal 712, II Atitudinile sociale qi evolu ia lor 113. 1 Definilie 113, 2 Atitudini gi comportament I Il4. 3 Formarea atitudinilor 115, 4 Mdsurarea atitudinilor 115.
5 Schimbarea atitudinilor I ll7, III Imaginea de sine qi percep ia socialfl 119. l Perceplia de sine 119, 2 Percep ia celorlati I I2l. 3 Atribuirea I 122, IV Comportamentul prosocial Aj utorarea celorlalfl I 124. 1 Ajut6m sa urrtt I 724, 2 Pe cine ajtfiFm I 125, 3 De ce oamenii iqi oferd ajutorul I 126. V Comportamentul antisocial ostilitatea qi agresiunea I 126. 1 Defrnilie I 126, 2 Factorii biologici ai agresi urni I 127.
3 Influenlele mediului inv farea social a agresiunii I 127. 4 Procese cognitive implicate in agresivitate I 128. 5 Agresiunea ca rdspuns lafuustrare I I29, 6 Prevenirea qi reducerea violenfei 129. rxlc3 q rr PSIH L j tE I, Etimologie, Termenul psihologie pror ine din greacd din cuvintele. psiche suflet qi logos teorie tiinf6 doctrind qi poate. fi definit ca qtiinla despre sui let , Psihologia reprezintd studiul qtiinlific al comportamentului gi cauzelof sale . in aceastd definilie termenul de io mportament este utilizat in sens larg existd. comportamente externe acli uni care pot, ufierne fi obseruate i compoftamente. precum gandurile sentimentete imiginite 5i procesele ti trgi r . nu pot fi observate direct , Psihologia rcpreztntd o privire sistematic qi n cel.
mai inalt grad conqtient a omului asupra sa omul fiind. singura fiinll capabil de autoreflexie Domeniul psihologiei. i7 formeazd deci procesele cognitive cele afective voinla qi. temperamentele atentia qi motivafia deprinderile gi. aptitudinile dar gi personahtateapriviti ca un intreg . Complexitatea qi fluiditatea fenomenelor gi, proceselor psihice au determinat cercet ri asidue reveniri. qi retugiri completdri qi controverse Omul fiind o fiinf . cu multiple valenfe preocup rile psihologice se, completeaz se intersecteazd cu cele ale sociologiei . lingvisticii etnografiei etologiei qi antropologiei qi nu. in ultimul r6nd cu cele ale teologiei qi mitografiei . Obiectul pe care ne propunem s l studiem este, psihologia generald Aceasta vaeazd pe de o parte . notele caracteristicile comune ale oamenilor ficAnd. abstraclie de vdrst sex profesie mediu social timp istoric . apartenent5 spafiald ari regiune zond de relief qi pe. de altdparte omul nonnal degi definirea normalit 1ii este. dificil qi creeazd multe controverse , O alt component a obiectului psihologiei este. r ezuhatul cercetdrilor c ate goriile qi legile Descoperirea. 1or marchea zd istoriapsiho 1o giei ca qtiin Unele domenii. gi probleme precum cunoa terea senzoriald memoria . invd area imaginatia si creatia afectivitatea voinfa . personalitatea g a au tlcut obiectul unor ample studii . Capacitatea de a descoperi qi rafina legi specifice. i a conferit in timp psihologiei statutul de qtiin Pe de. altd parte formularea qi cuantificarea legilor i a permis. si qi consolideze funcjia aplicativS ,x tr Mer a ffi G r xiY x eL g s 3 K L G e g.
Se pot identifica trei niveluri ale abord rii , 1 Un prim nivel cel mai general se referd la. perspectiva filosoficd a tratdrli psihicului Principiile. generale care orienteazd cercetarea psihicului formeazd. metodolo gia qtiinfei psihologice Din aceastd perspectiv . se deschid trei direclii , Vizinnea relaliv comund cu religia conform clreia sufletul este o realitate distinctS autonomd . Dup moartea trupului sufletul ar continua sd existe fiind nemuritor Aceast6 concep ie este. prezentdfrecvent atdt in mitologiile qi religiile mai vechi cdt qi mai noi . Viziunea care consideri trupul gi sufletul doui realit i paralele care interac ioneazb prin. intermediul unei glande speciale glanda pinealS de exemplu conceplia lui Descartes din secolul. al XV lea , in viziunea pe care o considerdm adecvatd studiului nostru psihicul este o realitate specific . aflatd in str6nsb leg turd cu corpul in mod deosebit cu sistemul nervos dar qi cu cel endocrin . precum qi cu altele a cdror funclionare asigurd existen a a ceea ce numim psihic sau suflet . 2 La un nivel metodologic mai restr0ns avem in, vedere utllizareaunor principii filosofice cu rol explicativ. gi predictiv in mod deosebit se deta eaz principiul. evoluliei principiul determinismultri qi principiul. sistem at icita ii , a Principiul evolutiei este frecvent intdlnit in studiul majoritl1ii dacb nu chiar al tuturor.
fenomenelor qi proceselor psihice in timp se produc modificdri fie in sensul creqterii fie al. descreqterii unor funclii qi procese Astfel vorbim de maturizarea inteligenfei de imbog irea. limbajului de imbunitalirea scaderea memoriei de creqterea scdderea aten iei in afar de. timp a i factori modificatori pot fi oboseala boal4 streml mediul afectivitatea q a De exemplu . un copil intr un mediu favorabil cald atent face progrese mai rapide in ceea ce privegte inteligenfa . vocabularul creativitatea q a decdt un altul care triie te intr un mediu ostil . b Principiul determinismului Adagiul latin spune Nihil ine causa nimic fard cauzd sau in. traducere liber5 totul arc o catzd in studiul nostru pomind de la efecte adicl de la fenomene . procese comportamente incerclm s5 stabilim cauzele prin diftritele rnetode ale g6ndirii clasificme . analizd sintez6 abstractizare generalizare g a Putem inainu asfel sprereguli spre legi Putem gti. c5 in anumite condilii unele cauze produc anumite efecte Ptnem mticipa gi marja de varialie Un. gradavansat de cunoaqtereinseamni capacitatea de a exprima legmramrr i fect prinh o formuld. matematic6 in acest fel sunt satisfrcute qi pretenliile cele mai exigente in oice tiinld este atdt. adevdr cdt se poate exprima matematic da Vinci Exagerare desigur dar este expresia legitimd a. dor inlei de ex actitate , c Principiul sistem at icitlfii Introdus explicitde L von Bertalanf in a sa korie generald a. sistemelor principiul intuit cu mult inainte incd in secolul al XVIII lea filosofii credeau c . exist6 o coeziune universalS in acest sens fiecare lucru c6t de mic un fir de nisip era considerat. solidar cu intreg universul Metodologic aceqti gdnditori moderni intuiau riscurile unei abordlri. partiale unilaterale De acee4 atrdgeau atenlia cI e la fel de riscant ca din catza copacilor sI nu. zlrim pf durea faptele separate si ne impiedice s vedem ansamblul precum qi invers din. cauza p durii si nu z5rim copacii din cauza intregului sd scaplm din vedere detaliile specificul . Abordarea sistemicS a psihicului uman demonstreazd qi explicl natura complexd a omului ca. sistem bio psihosocio cultural func tiondnd simultan dupi regulile proprii fiecbruia dintre aceste. subsisteme , 3 La nivelul metodelor specifice am putea. enumera observaf ia experimentul interviul chestionarul . testul analaa rezultatelor activitdf ii metoda biograficd. qi introspecfia reflectatd in jurnal , Observatia este o metodl general5 a qtiinlelor Ea constl in urmdrirea atentd si sistematicd a. comportamentului unei persoane cu scopul de a sesiza aspectele sale caracteristice in cadrul. psihologiei putem intdlni observalia comund Si observalia qpecializatd . Obset valia comund o poate face oricine cu sau fbrd preg6tire de psiholog Putem observa dac . cineva este sau nu bine dispus dacd este obosit sau odihnit daci este amabil sau ostil dacd este. ingrijit sau neingrijit Dacd este o persoand cunoscuti putem sesiza la ea modificdri in vorbire . gestic5 comportament Toate acestea pot fi traduse in aprecieri de genul este sau nu bine dispus . este preocupat este bolnav etc , Observalia specializatapoate fi qi ea diviz atdin obserualie spontand intdmpldtoar e oc azionald . qi obs ervalie intenlionata sistematicd planifi cati . In toate cazurile indiferent pe ce cale se face observa ia vizuald auditivS olfactivd ori toate la un. loc importantf este o calitate spiritul de observalie Cum spun savanfii realitatea este generoasl. cu cei care gtiu sE observe , Un important factor perturbato r in cazul observaliei poate fi prezen a obseruatorului Dacf persoana.
observati sesizeazd aceastS prezenld atunci ea ar putea sd gi modifice comportamentul . Rezultatele observa iei trebuie notate cu grij6 cu suflciente detalii datate pentru a putea fi studiate. in compara ie cu alte observalii fie proprii fie ale altora Observa tiile sunt sursa inilialI. qi rm prim,suport pentru cunoaqterea fenomenelor psihice . Erperimentd este o formfr de obserttalie provocatd in care elementul spontan este redus la mini . mum Subieclul este adus intr un spaliu pregf tit unde pot exista diverse aparate de inregistrare de. m surare sau alte mijloace Mediul fiind diferit de cel obignuit acesta poate produce subiec ilor. modificdri importante de comportament Ca gi in cazul observaliei line de arta tehnica . experimentatoruhi caprezer alui sf fie c6t mai discretE sI se confunde cu peisajul Pot face obiectul. experimentului subiecfi sau grupuri de subiecli O parte srmt supuqi experimentului in weme ce. alfi sunt subiecfl martor Primii fac obiectul de exeurplu al unei tehnici noi de invdlare in vreme ce. celorlalli li se aplicd metodele clasice Scopul urmtuit este probarea eficienlei superioare a noii. Caracterul artificial al situaliei experimentale poate influenla comportamentul subiecfilor . De aceea atunci c6nd este posibil5 se utilizeazf o form a experimentului experimentul. natural care presupune aplicarea unor probe sau realizarea unor sarcini intr un cadru familiar . obiqnuit subieclilor , Interviul sau conyorbirea psihologicil este o conversalie desfa uratdtntre doudpersoane dupd. anumite reguli metodologice cu scopul de a obline inforuatii referitoare la o persoand tn legdturd. cu o temd anteriorfixala , Arta de a pune intrebiri aparent obiqnuite poate permite dezvbluirea unor trf sf turi ale celui. intervievat rezervatl deschis modest lf ud5ros sincer prefrcut mobil greoi inteligent mediocru . stupid etc Desigur varietatea concluziilor este cu mult mai mare . Chestionarul este un set de intrebdri bine organizate i structurate fn baza unei teoii psihologice . pentru a obtine informatii cu privire la o persoand sau un grup de persoane ale cdror riupunsuri. sunt consemnate in scris Cel care realizeazdchestionarul trebuie sf satisfacf o serie de exigenle . a intreb rile s fie clare simple accesibile b s nu sugereze rf spunsul c s oblind cooperarea. subiectului Rdspunsurile pot fi de genul DAA U ori libere . Testul este un tip de investigalie ce urmdre te aprecierea mdsurarea unor insu iri atitudini . motivalii ce potfi dispuse pe o scald exemplu foarte interesat mult interesat pu in interesat . deloc interesat Pot fi mdsur ale atenlia perceplia memoria inteligenla imaginalia creativitatea . Testele pot fi verbale sauneverbale Primele pot avea asemAn ri cu chestionatul Cele neverbale. pot fi figuri pete numere litere inregistriri audio video subieclii fiind solicitafi sd probeze. calitSli ale memoriei volum fidelitate duratd imagina iei pete de cerneald care pot fi completate. pentru a obline diferite figuri cu sens etc , Studiul rezultatelor activitifii este o altd sursd de bogate informalii Dacd subiectul este un. elev putem observa examindndu i lucrarea sau caieful de teme dacd este ordonat sau dezordonat . Dupi felul cum imbracd putem conchide dacd are gust sau nu dacd provine dintr o familie cu. posibilitAli mai mari sau mai modeste q a , O sursd mult folosita este examinarea scrisului vezi grafologia In afard de interesul practic.
imediat deosebirea unei semndturi autentice de una fa1s5 a unui document autentic de unul fals. scrisoare testament chitanfd manuscris etc rrafologia poate oferi multe informa ii pur. psihologice Acestea se pot referi la normalitatea anormalitatea celui care scrie anormalitate. care poate fi fizicd sau mintal la caracterul optimist sau pesimist al unui subiect comunicativ. sau rezervat etc Grafologii au intocrnit o listi completa de trisdturi psihice care pot fi evaluate cu. ajutorul scrisului Unii biografi incearcd pe aceaste cale sd umple golurile de informa ie sau sd. evite preluarea unor informa ii incerte , Metoda biografici Se poate spune ci intr un fel fiecare persoani este asemeni unui muzeu Ea. depoziteazdatnintiri experien e acdror rezultanti in copilarie. este personalitatea Cineva care a fost, sdrac poate sd manifeste ulterior o dorin d iegitd din comun de a acumula bunuri Cineva care a. fost lipsit de afectivitate in copildrie poate deveni ori eragerat de aspru ori dimpotriv plin de. c51dur5 oferind el ceea ce nu a alut Persoanele cu origine molcti care au cunoscut o puternicd. ascensiune socialS pot manifesta cdnd nu sunt in public un cornPortament conform cu originea. lor vezi de pild cazul lui Napoleon qi al familiei lui Persoanele care au fost umilite intr o primf . parte a vielii pot dezvolta fie un complex de inferioritate fie o dc rir ia de revangd asupra tuturor . Dincolo de curiozitatea biografului aceastd metodi poate h uiila si profesorului medicului . criminalistului angajatorului etc , Introspecfia reflectatl in jurnal Degi este o metodi putemic attLzri ie biilti itate este singura. cale de pdtrundere in interiorul persoanei Trebuie remarcat ca in gtn h tsstatiile in aprecierile. noastre con tient saunu implicdm introspec ia Acest lucru are l c c u u cE aoi ccrnparim ceea ce. obssrvSm ori ce ne comunicd alfii cu ceea ce hlim noi ir l le f crim sau nu pe allii dupd cum. trSirile lor sunt sau nu similare cu ale noastre , Deqi pot fi puternic viciate depoza inerentl dorinta de e i rce jurnalele fie. rrmit6 impresie , ele ale unor scriitori fie ale altor mari personalitdti in mEs 3 ln are au notat amdnunte despre.
trlirile 1or pot fi o sursd bogatd in sugestii C61i nu ne am id irifcat citind autobiografii precum. cele ale lui J J Rousseau L N Tolstoi J Green J Renard u unele dintre trdirile lor . Pentru un om obiqnuit una sau alta dintre metodele de. mai sus pot fi suficiente Pentru un profesionist insd este. o reguld simpld c rezultate cu un grad cet mai redus de. eroare se pot obline numai prin aplicarea repetatd a unei. metode dar qi prin combinarea concluziilor obfinute prin. mai multe metode De asemenea un grad mai inalt de. siguran se poate realiza prin compatarea cAt mai, obiectivd a propriilor concluzii cu cele ale altor persoane . B tx sc g A b nr x u I EI Is ro r c i A s 6d s G Ft . Preocupdrile pentru fenomenele psihologice au o, vechime apreciabill Este qtiut c qamanii ca Si. conducStorii c o munit 1ilor str vechi aveau reale abilitdli. psihologice Celebra Judecat6 a lui Solomon privind. disputa dintre cele dou6 mame probeazd rafinament. psihologic Miturile c rfile doctrinare ale diferitelor religii. conJin nenum rate alte exemple Cercetdtorii popula iilor. primitive de azi aduc qi ei argumente n sensul existen ei. unor abilit li p siho lo gice la conduc torii acestor populaf ii . inca din zorii filosofiei subiectele proprli azi, psihologiei au ficut obiectul cercet5rilor filosofilor Era gi. firesc filosofia era atunci gi va mai fi inc multe sute de. ani dup aceea forma de cunoaqtere global Ea se ocupa. de cer qi de p m6nt de om de societate qi de istorie de stat. gi conduc tori de suflet de gAndire de vorbire etc . Dintre gdnditorii antici mai apropiafi de psihologie. sunt Platon cuun dialog despre suflet Phaidon qiAristotel. cu un studiu pe aceeaqi temd Q e anima , Explozia gtiinfelor din epoca modernd a cuprins qi. domeniul psihologiei Unele lucrdri din aceast perioadl. sunt deja intitulate psihologie Este pomenit in acest sens. lisrotel 3 84 3 2 2 i H Goclenius 1590 altii il amintesc pe Marulic 1520 qi.


Related Books

Psihologie. Manual pentru clasa a X-a

Psihologie Manual pentru clasa a X a

Adrian Neculau (coord.) Lumini]a Iacob Dorina S\l\v\stru Cornel Hav^rneanu {tefan Boncu Ovidiu Lungu POLIROM PSIHOLOGIE MANUAL PENTRU CLASA A X-A

Denial Codes Found on Explanations of Payment/Remittance ...

Denial Codes Found on Explanations of Payment Remittance

Denial Codes Found on Explanations of Payment/Remittance Advice (EOPs/RA) Denial Code Description Denial Language ... 129 Single HIPPS . Denial . Denial Code

Ensymm Abstract for Aquaculture RAS Breeding Farm for ...

Ensymm Abstract for Aquaculture RAS Breeding Farm for

Abstract for Aquaculture RAS Breeding Farm for Aquarium Corals and Ornamental Fish This abstract reflects general technical and market aspects of ornamental fish and decorative coral breeding. 1 INTRODUCTION OF FISH BREEDING INVERT SUGAR ABSTRACT The food and drink industry depends heavily on enzymes. Enzymes produced by yeast have been used for thousands of years in brewing and baking. Invert ...

LINEARNE PARCIJALNE DIFERENCIJALNE JEDNACINE? SKRIPTA ZA ...

LINEARNE PARCIJALNE DIFERENCIJALNE JEDNACINE SKRIPTA ZA

LINEARNE PARCIJALNE DIFERENCIJALNE JEDNACINE? SKRIPTA ZA DRUGI DEO KURSA MARKO NEDELJKOV Ova skripta pokriva deo gradiva iz predmeta parcijalne diferencijalne jedna?cine za studente matematike. Predznanje koje se o?cekuje od ?citalaca je linearna algebra, matemati?cka analiza u Rn, obi?cne diferencijalne jedna?cine i presko?ceni delovi standardnog kursa iz PDJ: - Klasi?kacija sistema ...

2-1-1 Helpline Holiday Assistance Resource Guide Greater ...

2 1 1 Helpline Holiday Assistance Resource Guide Greater

Tulsa County Service: Thanksgiving Baskets Organization: LOAVES & FISHES 11321 E 19th St Tulsa 74128 918-234-8577 Area Served: Tulsa County Provides groceries to take home after the Thanksgiv-2-1-1 Helpline Holiday Assistance Resource Guide Greater Tulsa Area Updated November 10, 2011 1

Exercise 3 - Creating a Strip Map Series

Exercise 3 Creating a Strip Map Series

Creating a Strip Map Series This exercise shows you how to make a series of maps along a linear feature. In this scenario, you will be making a series of maps along Dixie Highway starting at the Watterson Expressway south to the Meijer just south of Stonestreet Road. You will need to be able to read the Parcel IDs along the

Sooner Math Bowl 2011 November 10, 2011

Sooner Math Bowl 2011 November 10 2011

Sooner Math Bowl 2011 November 10, 2011 Photo Martin Gardner by Alex Bellos in 2008 in Norman Born in Tulsa in 1914 and passed away in Norman in 2010.

Diphenylmethane diisocyanate (MDI) - Polyurethanes

Diphenylmethane diisocyanate MDI Polyurethanes

different specifications of polyurethane and the principal operations are shown schematically in Figure 6. In these figures, ancillary operations have been omitted as have some of the minor additions to the process chemistry. Note however, that in Figure 6, propylene oxide may be produced by three different routes. These are: Route 1

N. Gopala Pillai, M. A.

N Gopala Pillai M A

we gather from the Indian literature and if there is corroboration of material details in the lives of [people?], we have to pause before we reject the hypothesis as idle, far-fetched fantasy. At the outset, it must be borne in mind that many long centuries have sped since the days of Alexander of Macedon. A tangled mass of myths have grown ...

Maxum II HVLP Spray Guns - titantool.1scri.be

Maxum II HVLP Spray Guns titantool 1scri be

This manual contains information that must be read and understood before using the equipment. When you come to an area that has one of the following symbols, pay particular attention and make certain to heed the safeguard. This symbol indicates a potential hazard that may cause serious injury or loss of life. Important safety information will ...