Biologie Clasa 12 Manual Libris Ro-Books Pdf

Biologie Clasa 12 Manual Libris ro
04 Aug 2020 | 8 views | 0 downloads | 11 Pages | 8.66 MB

Share Pdf : Biologie Clasa 12 Manual Libris Ro

Download and Preview : Biologie Clasa 12 Manual Libris Ro

Report CopyRight/DMCA Form For : Biologie Clasa 12 Manual Libris Ro



Transcription

C IPR II TS, I GENETICA lmunogenetica 61, Determinismul genetic al receptorilor. capitotul 1 GENETtcA MOLECULARA deantigen 64, Introducere 3 Determinarea geneticd a anticorpilor 65. lmplicalii ale imunogeneticii in transplantul, Scurt istorical geneticii moleculare 3. lstoria descoperirii factorilorereditari 3, deorgane 68. Domenii de aplicabilitate gi consideratii, lstoria descoperirii rolului gi structurii.
bioeticein genetica umani 11, acizilor nucleici 5 Diagnosticul prenatal 72. Compozitia chimici 9i structura acizilor, Fertilizarea invitro 74. nucleici 8 Clonareaterapeutica 75, Structura primardgi secundard aADN 9 Consideralii bioetice privind intervenlia. Tipuri deARN structurd gi funclii 10, Functiile materialului genetic. asupramaterialuluigeneticuman TT, Func iaautocataliticd 14.
Funclia heterocataliticd a materialului, genetic 18. Transcriplia 18, Translalia 22 lt EcoLoctE, Organizarea materialului genetic 27. Organizarea materialului genetic Capitolul 3 ECOLOGIE UMANA. lavirusuri 27 Caracteristicile ecosistemelor antropizate 81. Organizarea materialului genetic, Particularitdli ale biotopului qi biocenozei 81. laprocariote 28 Modalitdti de investigare a ecosistemelor 85. Organizarea materialului genetlc, lnvestigareafactorilorabiotici 85. Iaeucariote 28, Genomica 31, Investigareafactorilorbiotici 85.
Reglajul genetic la procariote ParticularitSlilesistemelorantropizate 86. 35 Relalii interspecifice in ecosistemele, Reglajulgeneticlaeucariote 39 antropizate 86. EVALUARE 43 Particularitdti ale fluxului, de materie gi energie. inecosistemeleantropizate 81, Structura gi dinamica populaliilor. Capitolul 2 GENETICA UUANA lmpactul antropic asupra ecosistemelor. Genomul uman 46 naturale, Determinismul genetic al principalelor caractere. Deteriorarea mediului prin poluare 1 02, fenotipice umane 50 Rolul populaliei umane in poluarea mediului 102.
Determinismul genetic al grupelor de sAnge 52 Poluareaaerului. Determinismul genetical culorii pdrului 52, Poluareaapei 105. Determinismul genetical culorii pielii 52 Poluareasolului. Determinismul genetic al culorii ochilor 52, Efectele deterioririi ecosistemelor asupra. Determinismul geneticaltaliei 53 sinitifii umane, Determinismul genetic 107. al inteligenlei 53 Efectele poludrii aerului asupra sdndtSlii 108. Determinismul genetic, al memoriei 53 Efectele poludrii apei asupra sandtdlii 109. Determinismul genetic, al comportamentului Conservarea resurselor naturale.
gitemperamentului 53 gi a biodiversitifii 113, Diversitatea geneticd Dezvoltarea durabili. umand genetica, raselorumane 54 EVALUARE 126, Anomalii cromozomiale asociate cancerului. uman 56 BIBLIOGRAFIE 127, I GENETICA, CAPITOLUL tib f. GnxnrrcA NIolncuLARA, INTRODUCERE, Genetica este ramura biologiei care studiazd. ereditatea gi variabilitatea organismelor CuvAntul. geneticd provine din grecescul gennan care in Anul 1900 este considerat anul nagterii. seamnd a da nagtere gi a fost utilizat pentru prima geneticii ca gtiinld in acest an trei cercetdtori. oard Tn 1906 de britanicul William Bateson in Hugo de Vries Olanda Correns Germania gi. Londra la cea de a treia Conferinld internalionalS. E Tschermack Austria redescoperd indepen, de hibridare a plantelor Ereditatea lat hereditasdent primele legi ale ereditdlii formulate incd din.
1866 de Gregor Mendel Odatd acceptatd ideea, mogtenire este Tnsugirea tuturor vieluitoarelor. de a poseda informalie geneticd pe baza cdreia, cd existd transmiterea geneticd a caracterelor. incepe cdutarea factorilor care conlin gi transmit. sunt transmise de la ascendenli la descendenli, informalia geneticS Acegti factori trebuiau sd. caractere morfologice fiziologice biochimice gi ndeplineascd urmdtoarele condilii. cornportamentale Variabilitatea este capacitatea sd se replice pentru a fi prezenli Tn toate. indivizilor biologici de a se deosebi intre ei prin celulele unui organism. Tnsugiri ereditare gi neereditare astfel Tncdt nu sd poatd controla exprimarea caracterelor. existd copii identice genetice, Domeniile majore ale geneticii sunt. sd conlind codificarea secvenlei amino, genetica clasicd numiti gi mendeliand care.
acizilor din proteine gtiut fiind faptul cd toate, studiazd transmiterea caracterelor genetice de la caracterele sunt determinate de enzimele gi pro. o generalie la alta teinele care aclioneazdin celule. genetica moleculard care studiazd structura sd poatd fi capabili sd se modifice Intr o. gi funcliile genelor, manierd controlati pentru a permite supravie. genetica populaliilor care studiazd mai ales luirea speciilor intr un mediu ce suferi perma. nente schimbdri, sub aspect matematic distribulia gi comporta. Legile ereditilii au demonstrat existenla facto, mentul genelor in cadrul populaliilor. rilor ereditari care asigurd transmiterea catac, terelor de la ascenden i la descendenli Unde.
SCURT ISTORIC sunt situali gi care este natura factorilor ereditari. AL GENETICII MOLECULARE sunt intrebdri care gi au gdsit rispuns dupd. mulli ani gi prin multe cercetdri, Obiectul de studiu al geneticii moleculare il Dupd peste patruzeci de ani de la cercetdrile. constituie agenlii care asigurd transmiterea infor lui Mendel doud descoperiri gtiinlifice construclia. maliei genetice de la o generalie la alta Acegti microscopului cu putere mare de mdrire gi. agenli sunt genele polimeri lungi macromolecule descoperirea coloranlilor specifici pentru materi. de acizi nucleici gi in special de ADN acidul alul nuclear au permis observarea nucleului gi. dezoxiribonucleic identificarea cromozomilor, Au fost realizale experimente care au demon Cromozomii au fost observali pentru prima. strat rolul materialului nuclear in transmiterea gi oare in 1842 de botanistul elvelian Karl Wilhelm. determinarea caracterelor pe plante gi animale von Ndgeli iar in 1900 William Sutton observe. Astfel In 1943 biologul danez Joachim Hammer pentru prima oard perechile de cromozomi omo. ling utilizdnd doud specii de alge unicelulare logiin celule de l6custe. A ceta b u I a ri a m e d ite ra n e e a gi, Aceta b u I a ri a c re n u Multe alte observatii microscopice conduc spre. afa demonstreazd rolul nucleului Din fragmente afirmarea rolului cromozomilor in transmiterea. de alge alcdtuite dintr o po iune bazald cu nucleu caracterelor. de la una din specii gi un fragment de la cealaltd o celulele corpului organismelor somatice. specie se regenereazi portiunea apicald cu diploide conlin perechi de cromozomi diferenliate. morfologia caracteristicd speciei de la care ca morfologie gi dimensiuni. provine nucleul fig 1 1, o celulele corpului unui organism au acelagi. numdr de cromozomi, o celulele reproducdtoare gamelii au jumd.
tate din numdrul de cromozomi prezenliin celulele, somatice ale organismului care le produce sunt. dupd fecundatie celula ou zigotul are ace, lagi numdr de cromozomi ca al celulelor somatice. A crenulata Regenerare determinatd din organismele care au produs gamelii. Aceste descoperiri au relevat implicaliile legilor. mendeliene cromozomii se comportd ca factorii, ereditaridescrigide G Mendel ii poartd sau chiar. ei sunt acegti factori, l Dovezi care sd suslind ideea cd purtdtorii fac. e torilor ereditari sunt cromozomiivin dupd 1902 an. A mediteraneea, Tn care germanul Theodor Boveri demonstreazd.
cd dezvoltarea normald a celulelor depinde de, Fig 1 1 Demonstrarea rolului nucleului existenla unei combinalii normale de cromozomi. in transmiterea caracterelor ereditare utiliz6nd dou6 specii anticip6nd ideea cd fiecare cromozom are un. ale algei Acetabularia, efect calitativ unic Tn diferenlierea 9i dezvoltarea. in 1952 cercetatorii americani Robert Briggs gi celulard Aceastd idee nu a fost aceeptatd fdrd. Thomas King extrag nucleii din celule embrionare dovezi clare citologice gi genetice. de broascd Rana pipiens tig 1 2 observAnd cd Dovada finald este adusd de Teoria cromo. celulele igi inceteazd existen a iar dacd nucleii zomald a ereditdlii rezultatd Tn urma cercetdrilor. sunt reintrodugi celulele se vor dezvolta formdnd pe musculila de olet Drosophila melanogaster. un nou individ efectuate de un colectiv de cercetdtori americani. condugi de Thomas Hunt Morgan Acegtia au, demonstrat convingdtor atAt cd genele factorii. ereditari mendelieni sunt localizate in cromozomi, cAt 9i principiile fundamentale ale transmiterii. caracterelor genetice, Analiza cantitativd a cromozomilor a indicat.
compozilia de 40 ADN gi 60 proteine lnilial, s a bdnuit cd proteinele sunt responsabile de sto. 2 Extragerea nucleului dintr o celuld embrionard carea informaliei genetice nu numai pentru cd. sunt in cantitate mai mare dar gi pentru cd mole inei in nucleul spermatozoizilor de somon. culele lor sunt compuse din 20 de subunitd i Cu toate cd a separat po iunea acidd din nucle. diferite in timp ce ADN are numai patru unitSli ind gi i a studiat proprietalile structura ADN. diferite rimOne necunoscuta p6nd in deceniul al cincilea. din secolul XX, in 1928 Frederick Griffith a descoperit cd. diferite tulpini ale pneumococului Streptococcus, pneumoniae pot determina efecte diferite asupra. goarecilor lnjectarea cu o tulpind virulentd cu, lstoria descoperirilor gi cercetdrilor asupra capsuld netedd omoard goarecii iar injectarea cu. acizilor nucleici incepe in 1868 cu biologul elve o tulpind nevirulentd fdrd capsuld nu are niciun. lian Friedrich Miescher care a realizat primele efect asupra goarecilor Dacd tulpina virulentd. studii asupra nucleilor celulari extragi din celulele este omor6td prin tratare termicd gi injectatd apoi. descompuse aflate in puroiul colectat de banda goarecilor nu va produce niciun efect Dacd. jele unor pl5gi in acegti nuclei Miescher identificd tulpina virulentd omordtd este injectatd impreund. compugi ai fosforului pe care ii numegte nucleind cu tulpina nevirulentd vie goarecii mor gi in. substanld care contine o parte acidd pe care azi sdngele lor se gesesc streptococi virulenli vii. o numim ADN gi o parte proteicd pe care o fig 1 3 Aceste rezultate l au condus pe Griffith. recunoagtem azi ca histone proteine respon la ideea cd existi un factor care a determinat. sabile de organizarea arhitecturald a ADN Ulte transformarea pneumococilor din nevirulenti in. rior Miescher descoperd substanle similare nucle virulenli. virulent omor6t, prin tratare, goarecele traiegte amestec pneumococ virulent.
omor6t prin tratare termicd, pneumococ nevirulent viu. virulent viu re goarecele moare, goarecele moare, nevirulent viu. goarecele trdiegte, Fig 1 3 Demonstrarea transformdrii genetice a pneumococilor nevirulenli in pneumococi virulenli. Cine este acest factor au demonstratTn 1944 lentii obline in c6teva zile pneumococi virulenti. cercetdtorii Oswald Avery Colin Macleod gi n timp ce la addugarea proteinei de la pneumo. Maclyn McCarty de la lnstitutul Rockefeller Avery cocii virulenti in culturi de pneumococi nevirulenli. gi colegii sdi au separat ADN gi proteinele nu se produce nicio transformare La acea vreme. tulpinilor de pneumococi Addugdnd In cultura de rezultatele lui Avery nu au fost acceptate mulli. pneumococi nevirulenti ADN de la tulpina viru oameni de gtiinla au considerat cd nu fusese bine. izolat ADN bacterian gi cd probabil un fragment a doua cu genom viral marcat radioactiv Astfel. proteic a determinat transformarea pneumo din culturile celulelor bacteriene de Escherichia. cocilor nevirulenli in virulenli coli infectate cu bacteriofag in care ADN era. Abia in 1952 un experiment realizat de Alfred marcat radioactiv s au identificat bacteriofagi cu. Hershey gi Martha Chase demonstreazd cd ADN genom marcat. este materialul genetic Din culturile bacteriene infectate cu bacteriofag. Utilizdnd izotopii radioactivi de sulf 3uS pentru in care capsida era radioactivd s au identificat. marcarea aminoacizilor din proteinelor virale 9i de bacteriofagi replicali neradioactivi S a demon. fosfor 32P pentru marcarea radicalilor fosfat din strat astfel cd materialul genetic care codificd. acizii nucleici virali Alfred Hershey gi Martha informa ia necesard replicdrii noii generalii de. Chase au urmdrit infecfia a doud tipuri de bacte fagi este molecula care conline fosfor adicd. riofag T2 prima cu capsida marcatd radioactiv gi ADN fig 1 4. bacteriofagul T2, cu ADN radioactiv 3 P, supernatant proteinele nu sunt radioactive. proteine in solulie celulele bacteriene sedimentate in eprubetd cu ADN radioactiv. pentru inde, bacteriofa, ADN viral in bacterie, virusul infecteazd.
bacteriofagul T2 cu, proteine radioactive, proteind in solulie. ADN viral in solutie, centrifugare, pentru separarea. bacteriofagului de, in supernatant sunt proteine radioactive. celulele bacteriene cu ADN viral nu sunt radioactive. Fig 1 4 Experimentul realizal de Alfred Hersey gi Martha Chase. in 1936 Wendell M Stanley identificd acizi VMT2 9i ARN de la altd tulpind VMT1 deter. nucleici in virusul mozaicului tutunulu VMT Ulte mind formarea unor leziuni caracteristice virusului. rior 1937 Frederick Charles Bawden descoperd de la care a provenit ARN VMT2. cd VMT conline ca genom acid ribonucleicARN Cu mult inainte de data acestei demonstralii se. in 1957 H Fraenkel Conrat gi B Singer cunogtea deja ci ADN este o macromoleculd un. demonstreazd rolul ARN din VMT fig 1 5 Ei polimer compus din unitdli numite nucleotide care. separd proteina din capsidd de ARN viral gi sunt de patru tipuri dar nu se cunogtea modul Tn. Au fost realizale experimente care au demon strat rolul materialului nuclear in transmiterea gi determinarea caracterelor pe plante gi animale Astfel In 1943 biologul danez Joachim Hammer ling utilizdnd doud specii de alge unicelulare A ceta b u I a ri a m e d ite ra n e a gi Aceta b u I a ri a c re n u afa demonstreazd rolul nucleului Din fragmente

Related Books

Futures and Forward Contracts Stony Brook

Futures and Forward Contracts Stony Brook

to pay the coupon on the bond The remaining 860 40 is invested for 9 months at 4 per annum and grows to 886 60 Under the terms of the forward contract 870 is paid to buy the bond and the short position is closed out The investor therefore gains 886 60 870 16 60 Haipeng Xing AMS320 Textbook Hull 2009 Futures and Forward Contracts

THE VALUATION OF CREDIT DEFAULT SWAP OPTIONS September

THE VALUATION OF CREDIT DEFAULT SWAP OPTIONS September

shown in Hull et al 2002 when bond prices are used to calculate default probabilities the benchmark risk free rate should be assumed to be the swap rate or slightly below the swap rate Now that the market for CDSs is well established a market is developing in forward CDSs and CDS options A forward CDS contract is the obligation to buy or sell a CDS on a specified reference entity for a

Master s Thesis Pricing Constant Maturity Swap Derivatives

Master s Thesis Pricing Constant Maturity Swap Derivatives

future prices i e if we denote by V Y T the function that gives the price of a swap based on the future rate Y T at time T and by Y 0 the current forward swap rate we have the next relationship V Y 0 E V Y T Since V Y is a convex function Jensen s inequality gives E V Y T V E Y T

FIFTH EDITION JOHN C KSU

FIFTH EDITION JOHN C KSU

Fifth Edition OPTIONS FUTURES amp OTHER DERIVATIVES John C Hull Maple Financial Group Professor of Derivatives and Risk Management Director Bonham Center for Finance

Bonds futures and their options more than the cheapest to

Bonds futures and their options more than the cheapest to

CHEAPEST TO DELIVER QUALITY OPTION AND MARGINNING MARC HENRARD Abstract Even if the name futures indicates a simple instrument bond futures are complex Several special features are embedded in the instrument In particular the future is not written on one speci c bond but on a basket of bonds from which the short side can deliver the

EXHIBITION VERSION FOR VISITOR REFERENCE INFORMATION

EXHIBITION VERSION FOR VISITOR REFERENCE INFORMATION

EXHIBITION VERSION FOR VISITOR REFERENCE INFORMATION No Commodity Material Dimension Surface Treament Evaluation item Main process Volume 1 BRACKET AIR CLEANER Part No 17771 0M050 SPC270C t 1 6 TSG3100G L 0 4 x W 0 3 x H 0 1 TSH6524G AC Substance Prohibition amp Restriction Projection Welding Quality Press Bending 1 300 unit mth 2 BRACKET HOSE CLAMP Part No 44781 0D020 SPH270C

PASTORAL VOCACIONAL Rosario Vocacional

PASTORAL VOCACIONAL Rosario Vocacional

qued disfrutando del encuentro m stico con Dios Supo combinar el amor a Dios y el amor al pr jimo Ella vivi la m stica de la vida cotidiana la m stica del delantal Se puso a lavar los pies a los disc pulos y a sec rselos con la toalla con que estaba ce ido Intenci n En una sociedad tan encerrada en s misma en la que tantos j venes andan siempre en lo suyo en esta era

UN RETIRO ESPIRITUAL a solas con Dios suele ser al

UN RETIRO ESPIRITUAL a solas con Dios suele ser al

tiempo de comuni n con Dios simplemente por el goce de disfrutar de compa a e intimidad con el Creador del Universo En un retiro personal podemos venir a cuentas con Dios confesando nuestros pecados y disfrutando de su perd n incondicional En un retiro personal podemos examinar nuestra vida en oraci n delante de Dios encontrando

Intimidad con deptos adventistas org s3 amazonaws com

Intimidad con deptos adventistas org s3 amazonaws com

112 p 27 x 21 cm Intimidad con Dios Traducido por Milton Bentancor ISBN 978 987 567 805 7 1 Devoci n cristiana I Pinheiro Costa Miguel coord II Steger Walter E dir III Bentancor Milton trad CDD 248 Se termin de imprimir el 21 de julio de 2011 en talleres propios Av San Mart n 4555 B1604CDG Florida Oeste Buenos Aires Prohibida la reproducci n total o parcial

Introduction to Deep Learning CSE

Introduction to Deep Learning CSE

Introduction to Deep Learning M S Ram Dept of Computer Science amp Engg Indian Institute of Technology Kanpur Reading of hap 1 from Learning Deep Architectures for AI Yoshua Bengio FTML Vol 2 No 1 2009 1 127 Date 12 Nov 2015 1 A Motivational Task Percepts Concepts Create algorithms that can understand scenes and describe them in natural language that can infer

Monte Carlo Methods and Neural Networks NVIDIA

Monte Carlo Methods and Neural Networks NVIDIA

Monte Carlo Methods all over Neural Networks Examples drop out drop connect stochastic binarization stochastic gradient descent xed pseudo random matrices for direct feedback alignment NVIDIA Con dential 3